Personalităţi

 ¤ VICTOR  MIHALI(1841-1918), mitropolit greco-catolic
Victor Mihaly de Ap┼ča, ortografiat uneori Mihali, cunoscut ┼či ca Victor Mihali a fost episcop al Eparhiei de Lugoj între 1875-1895 ┼či arhiepiscop Arhidiecezei de Alba-Iulia ┼či F─âg─âra┼č┼či mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma din 1895, pân─â la moarte. Din anul 1894 a fost membru de onoare al Academiei Române.
S-a n─âscut la 19 mai 1841 în comuna Ieud, dintr-o veche familie nobil─â româneasc─â. A studiat la Piari┼čtii din Sighet, la gimnaziile din Oradea, Târnavia ┼či Cassiovia, unde a luat examenul de maturitate. Pentru studiile de filosofie ┼či teologie a fost trimis la Roma, în colegiul Sf. Atanasie, unde a fost hirotonit preot, în 8 noiembrie 1863. Reîntors în ┼úar─â, a fost profesor de istorie bisericeasc─â ┼či drept canonic la Seminarul diecezan din Gherla, de unde noul Mitropolit Vancea l-a dus la Blaj, pentru a-l îns─ârcina cu diferite func┼úiuni în Curia mitropolitan─â. În calitate de secretar, a înso┼úit pe mitropolit la Roma, cu ocazia Conciliului din Vatican (1870). Dup─â transferarea Episcopului Ioan Olteanu de la Lugoj la Oradea, Victor Mihali a fost ales, în 1874, episcop pentru scaunul vacant din Lugoj. Aici a dezvoltat o intens─â activitate religioas─â, f─âcând numeroase vizite canonice ┼či în─âl┼úând biserici ┼či capele în multe parohii. S-a ocupat cu aceea┼či grij─â de educa┼úia tineretului, pentru care a înfiin┼úat o funda┼úie de 5250 florini la internatul diecezan.

 ¤ VASILE  CHINDRI┼× (1905-1972), preot greco-catolic, fost de┼úinut politic
Vasile Chindri┼č (n.1905, Ieud - d.15 august 1972, Cluj) a fost un preot greco-catolic român, ctitorul bisericii greco-catolice din cartierul clujean Iris (neretrocedat─â), b─âtut în plin─â strad─â în anul 1942 de autorit─â┼úile horthyste, unul din conduc─âtorii rezisten┼úei greco-catolice clujene din timpul perioadei comuniste. A legat o strâns─â prietenie cu scriitorul ┼či preotul ortodox Gala Galaction ┼či cu poetul Tudor Arghezi.
În vara anului 1956 guvernul comunist a cerut episcopilor greco-catolici r─âma┼či în via┼ú─â ┼či trecu┼úi cu domiciliu obligatoriu la diverse m─ân─âstiri ortodoxe din jurul Bucure┼čtiului s─â certifice c─â mai exist─â credincio┼či români uni┼úi, sub pretext c─â astfel s-ar putea acorda libertate Bisericii Române Unite cu Roma.
Vasile Chindri┼č, care lucra ca func┼úionar ┼či activa în clandestinitate ca preot, ┼či-a luat angajamentul s─â dovedeasc─â existen┼úa masiv─â a credincio┼čilor greco-catolici români. De aceea, reîntors la Cluj ┼či ajutat de un mare num─âr de credincio┼či, a convocat o adunare pentru duminica din 12 august 1956, în Pia┼úa Universit─â┼úii din Cluj. În timpul predicii, Vasile Chindri┼č i-a încurajat pe cei prezen┼úi s─â r─âmân─â statornici în credin┼ú─â ┼či a criticat bro┼čura "Lenin despre religie", ar─âtând c─â totu┼či pân─â ┼či Lenin cere respectarea convingerilor ┼či apartenen┼úei religioase. 
Dup─â terminarea liturghiei duminicale, la care au participat peste 3000 de credincio┼či, cei prezen┼úi au semnat un memoriu adresat guvernului comunist, pentru acordarea libert─â┼úii Bisericii Române Unite cu Roma ┼či eliberarea clericilor aresta┼úi. Memoriul cu semn─âturile a fost dus la Bucure┼čti de c─âtre judec─âtorul Mihai Berindean, încadrat pe atunci ca simplu muncitor, dar nu a fost luat în considerare de Departamentul Cultelor. Spre sear─â, Securitatea l-a arestat pe Vasile Chindri┼č împreun─â cu to┼úi preo┼úii care au s─âvâr┼čit liturghia, precum ┼či pe laicii considera┼úi organizatori ai "manifesta┼úiei reac┼úionare", între care s-a num─ârat Vasile F─ârca┼č, fost pre┼čedinte al Tribunalului Cluj.
Tribunalul Militar l-a condamnat pe p─ârintele Vasile Chindri┼č la ┼čapte ani de închisoare grea. A fost eliberat din închisoare în anul 1964 ┼či i s-a fixat domiciliu obligatoriu în Bucure┼čti, unde ┼či-a reluat activitatea pastoral─â s─âvâr┼čind zilnic liturghia prin casele unor credincio┼či bucure┼čteni curajo┼či, inclusiv ortodoc┼či, cununând ┼či botezând în tain─â. Ulterior ┼či-a continuat activitatea pastoral─â la Cluj. Pentru faptul c─â în anul 1967 a s─âvâr┼čit slujba de Pa┼čti în locuin┼úa sa din str. Eroilor 10, împreun─â cu preotul Ieronim ┼×u┼čman, cei doi au fost aresta┼úi ┼či condamna┼úi de Tribunalul Militar Cluj la trei ani de închisoare. Dup─â eliberarea din închisoare a mai tr─âit doi ani. 
A murit de ziua Sfintei Maria, pe 15 august 1972. A fost înmormântat în Cimitirul Hajongard în prezen┼úa unui num─âr mare de credincio┼či veni┼úi s─â-l conduc─â pe ultimul drum.

 ¤ IOAN CHINDRI┼×(n. 21 martie 1938), istoric, directorul Bibliotecii Academiei din Cluj
Între 1962-1985 redactor cultural la Studioul de Radioteleviziune Cluj, ┼čef de sec┼úie, realizator al celor mai prestigioase cicluri de emisiuni culturale: "Acusticon Studio", "Teatru la microfon", "File de aur", "Incunabulum" ┼či altele. Între 1985-2005, cercet─âtor ┼čtiin┼úific la Institutul de Istorie "George Bari┼ú" din Cluj-Napoca, secretar ┼čtiin┼úific al Institutului ┼či profesor conduc─âtor de doctorate în cadrul Academiei Române. Din anul 2005 director al Bibliotecii Academiei din Cluj-Napoca. Studii superioare:doctorat în filologie în 1976, avându-l ca magistru pe Iosif Pervain.

 ¤ ┼×TEFAN HRU┼×C─é(n. 8 ianuarie 1957), cantautor
Este un interpret român din Maramure┼č de muzic─â folk, cunoscut publicului din România mai ales prin colindele pe care le interpreteaz─â. A debutat ca artist în anul 1981 cu Cenaclul Flac─âra, pân─â în 1984 a sus┼úinut peste 1000 de spetacole împreun─â cu cenaclul. Începând cu anul 1991 s-a stabilit în Toronto, Canada.
Premii:
   ♦ Marele Premiu al Muzicii Folk (1982)
   ♦ Premiul pentru Crea┼úie (1983)
   ♦ Premiul Discul de Aur oferit de Casa de discuri Electrecord, cu albumul „Colinde I”, pentru cele mai multe albume vândute (1991)
   ♦ Al doilea Disc de Aur pentru albumul „La s─âvâr┼čitu' lumii”
   ♦ Premiul Uniunii Oamenilor de Art─â pentru cele mai multe unit─â┼úi vândute din albumul „Ziurel de Ziurel” (1996)

 ¤ VASILE  HOTICO,vicar al Episcopiei Unite de Maramure┼č, istoric, protopop greco-catolic de Sighet între anii 1990-1994
Vasile Hotico s-a n─âscut în anul 1922, la 28 Noiembrie, în comuna Ieud. Din clasa a V-a a studiat la Sighetu-Marma┼úiei, la Liceul Pedagogoc, liceu care se numea pe atunci ┼×coala Normal─â, clasa a V-a de acum fiind echivalent─â cu clasa I-a de liceu. Acolo a termint cele 7 clase ale liceului, orientându-se spre Academia Teologic─â de la Oradea, institu┼úie de mare prestigiu. Termin─â cu bine studiile, studii ce sunt f─âcute în perioada celui de-al doilea r─âzboi mondial. Dup─â absolvire, pred─â un an latina la Liceul Drago┼č Vod─â, dup─â care se c─âs─âtore┼čte ┼či se hirotone┼čte pe sema comunei Bor┼ča, Maramure┼č. 
Preot greco-catolic, vicar al Maramure┼čului a fost arestat la 24 ianuarie 1949, pentru refuzul de a trece la ortodoxism. Torturat în timpul anchetei la Securitate, a fost condamnat la 8 ani temni┼ú─â grea. Eliberat în 1956. Rearestat în 1960. Condamnat, din nou, la 8 ani închisoare, pentru acela┼či motiv: refuzul de a renun┼úa la catolicism. Deten┼úia la penitenciarele Sighet, cluj, Aiud. Eliberat în 1963.
A avut 6 copii, 3 b─âie┼úi ┼či 3 fete. So┼úia lui a murit in 1967, r─âmânând v─âduv. A desf─â┼čurat o activitate bogat─â în perioada de dinainte de revolu┼úie, fiind urm─ârit de securitate. Dup─â 1990 devine protopop al Sighetului ┼či vicar foraneu al Maramure┼čului istoric. Particip─â ┼či la reactivarea parohiilor române┼čti de peste Tisa, din actuala Ucraina.
Moare la 5 ianuarie 1995. Unul din fiii s─âi este Pr. Hotico Vasile, protopop de Iza-Vi┼čeu ┼či paroh la Dragomire┼čti.

 ¤ GRIGORE BALEA,profesor de matematic─â, fost de┼úinut politic.

 ¤ MIHAI  D─éNCU┼×,etnolog, directorul Muzeului din Sighetu Marma┼úiei.

Cetăţeni de onoare ai comunei
 ¤ Vasile Veti┼čanu, istoric
 ¤ Justin Hodea Sigheteanu, episcop vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramure┼čului ┼či S─âtmarului
 ¤ preot Alexandru Brici
 ¤ profesor Anuta David
 ¤ ing. Gheorghe Chindris
 ¤ prof.universitar Petru Dunca
 ¤ preot Ioan Marcu